Târnava Mare

Târnava Mare

Târnava Mare este cel mai important râu al Ţinutului Odorheiului. Izvorăşte de la poalele muntelui Şumuleu Mare, de la o altitudine de 1455m, are o lungime de 221 km şi mărimea estimativă a zonei de captare este de 3.606 km2 , se varsă în lacul de acumulare de la Zetea, unde se uneşte cu pârâul Şicasău şi pârâul Szencsed. După ce părăseşte lacul de acumulare de 137 ha, continuă drumul spre Odorheiu Secuiesc. Înainte să atingă oraşul, colectează apa din trei pâraie: Ivo, Desag şi Brădeşti. Dintre acestea, cu posibilităţi de pescuit, pe primul loc se situează Ivo. Pe pârâul Desag pescuitul este interzis. În aceste trei pârâuri păstrăvul indigen îşi depune icrele. Ajungând la Odorheiu Secuiesc, Târnava Mare trece din tip montan în tip colinar, asigurând o varietate de oportunităţi de pescuit. Ajuns în Depresiunea Transilvaniei, în comuna Blaj se uneşte cu Târnava Mică, apoi împreună cu numele comun de Târnava, îşi continuă drumul până la râul Mureş. Pescuitul pe Târnava Mare se împarte în patru secţiuni:
Pe secţiunea izvor-lac de acumulare, sunt valabile regulile de pescuit tip montan (salmonide) adică, pescuit cu momeli artificiale, cu o singură undiţă şi cu maximum două cârlige. Sezonul începe de pe 01 aprilia până în 01 octombrie. Zona superioară a râului este dominată de două specii de peşti (inclusiv şi pâraiele care se varsă în lac): păstrăvul indigen şi mai jos cleanul, dar poate fi întălnit păstrăvul curcubeu, păstrăvul fântânel, beldiţă, zglăvoacă şi plevuşcă. Din cauza vegetaţiei bogate, folosirea rotativelor este mai indicată decât folosirea muştelor. Ajungând mai jos pe firul apei, râul se lărgeşte şi pot fi aplicate cele două moduri de pescuit. După vărsarea pârâului Tartód, începe să apară cleanul şi populaţia lor îmbogăţindu-se până la baraj. Partea de jos a râului (înainte de baraj), este un loc bun şi pentru pescarii începători.

Secţiunea a râului dintre barajul Zetea şi localitatea Brădeşti este de tip montan. Fauna piscicolă a acestei secţiuni este foarte variată, specia de peşte care domină este păstrăvul indigen însă apare şi lipanul. Pe lângă aceste specii găsim şi o varietate bogată de clean, mreana vânătă, plevuşcă, zlăvoacă, chişcar şi beldiţă. Destul de rar întâlnim şi scobar dar numărul lor este nesemnifivativ.
Pe această porţiune sunt valabile regulile de pescuit tip montan, pescuitul fiind permis numai la sfârşitul săptămânii în sezon (01 aprilie – 01 octombrie) numai cu momeli artificiali (ex.wooblere, muşte artificiale, etc.), folosirea momelii naturale este interzisă cu desăvârşire! Cei mai mulţi pescari folosesc rotative, însă din ce în ce mai mulţi trec la muscărit. Între barajul Zetea şi localitatea Zetea unde sunt valabile alte reguli de pescuit, este o zonă „prinde şi eliberează“ (catch and release).